Atlasul valorilor românilor: schimbarea generațională
Data postării: Jan 06, 2021 4:37:52 PM
Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.
Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.
Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.
Această postare reproduce fragmente din capitolul realizat de Bogdan Voicu, care analizează diferențele între cohorte, incluzând în analize și Generația Z (născuți după 2000).
Figura 70. Diferențe între cohorte: importanța domeniilor vieții
În colțul din dreapta sus este importanța familiei, domeniu pentru care nu sesizăm nicio diferență majoră de la o cohortă la alta. Doar cea mai tânără cohortă pare a avea tendința de a reduce importanța familiei, dar aceasta poate fi doar o poziționare temporară datorată vârstei, sau o simplă variație din cauza metodei de colectare a datelor.
Importanța prietenilor (panelul din mijloc sus) prezintă un trend ascendent destul de clar conturat, chiar dacă este lent. În primul rând să remarcăm poziționarea atipică a primei cohorte luate în calcul, determinată probabil de faptul că în acea cohortă, supraviețuirea este puternic selectivă, dat fiind mortalitățile diferențiate. Este probabil ca cei care au o supraviețuire mai îndelungată să fie tocmai cei pentru care prietenii sunt mai importanți.
Revenind la trendul observat, generația celor născuți după anul 2000 se înscrie în tendința generală de creștere a importanței prietenilor, în sensul dat de modernizarea culturală. Procesul de modernizare, la nivel demografic presupune creșterea speranței de viață (adică viață mai lungă), precum scăderea mortalității infantile și a numărului de copii. Ultimul proces implică în timp o scădere a numărului de veri și frați sau surori, adică o diminuare a rețelei date de familia extinsă. Dimpreună cu mobilitatea geografică, aceasta lasă loc prietenilor să devină din ce în ce mai importanți. Trebuie Însă remarcat că prietenii rămân mult mai puțin importanți decât familia.
Timpul liber (sus, dreapta) prezintă aceeași tendință ascendentă, potențată la noua generație. Este cel mai probabil vorba de procesul de postmodernizare observat în societățile dezvoltate și care este reprodus și în România. Procesul este mai vizibil în generațiile noi, crescute în timpuri de relativă prosperitate și cu un progres tehnic ce a permis o securitate mai ridicată în fața riscurilor naturale.
Politica (jos, stânga) nu variază ca importanță de la o generație la alta și se menține în toate cohortele ca fiind cel mai puțin relevant domeniu al vieții.
Importanța muncii (mijloc, jos) este pe un trend descendent, dar mai important este un alt lucru: intervalele foarte largi de încredere sunt semnul unei dispersii mari a opțiunilor în toate generațiile, indicator pentru un potențial accentuat de schimbare, dar și de controversă socială. Cei născuți după 2000 acordă azi mai puțină importanță muncii și sunt și cei care sunt cei mai omogeni în acest sens (intervalul lor de încredere este cel mai suplu).
Religiozitatea este cea care atrage trendul cel mai clar, cel mai abrupt. Graficul din colțul din dreapta jos relevă o schimbare socială majoră. Pentru cei din cohortele mai vechi, religia este al doilea cel mai important element după familie. Dar importanța religiei scade constant și ajunge între ultimele la cohorta născută după 2000. Procesul de modernizare este aproape surprinzător. Ținând cont de socializarea noilor generații într-o atmosferă de impunere a religiei ca disciplină școlară (în România, spre deosebire de alte țări, obținea pe care o pot face elevii este de a nu studia religia; opționalitatea presupune în cazul altor materii în România, precum și a religiei în alte țări, alegerea de a studia acel obiect, nu de a nu o face). Este posibil ca diminuarea puternică importanței religiei la cea mai tânără cohortă luată în calcul să derive și din modul de colectare a datelor în cazul eșantionului de liceeni. Chiar și așa, scăderea față de cohorta precedentă este probabil prea mare ca să nu așteptăm un nivel curent al importanței religiei apropiată de nivelul redus observat în cazul politicii.
=======
Mai multe analize și interpretări sunt disponibile în capitolul menționat.
În curând, vom reveni cu detalii privind volumul complet.
=======
Alte postări din aceeași categorie: